O scurtă istorie a acoperișurilor din România. Alternative moderne pentru a duce mai departe tradiția locală

În România, știm foarte bine că istoria ne-a lăsat foarte multe influențe, de la cele turcești, de când otomanii erau stăpânii noștri, până la cele austro-ungare. Așadar, ne-am gândit să împărtășim cu tine o scurtă istorie a acoperișurilor și să vedem cum erau construite casele în trecut. În acest mod, ne place să credem că vei înțelege mai bine contextul arhitectural al proiectului tău și poate vei duce mai departe tradiția locului în care acesta este amplasat. Desigur, utilizând învelitori moderne.

Maramureșul, țara lemnului

În Țara Maramureșului, lemnul este cel care predomină. Casele aveau acoperișuri mult mai înalte decât pereții, din cauza vremii care era specifică zonelor de munte, cu ierni geroase și precipitații abundente. Astfel, înălțimea nu permitea apei și zăpezii să rămână pe acoperiș și să creeze umezeală. Dacă în trecutul îndepărtat, învelitoarea acoperișului se realiza din paie, mai recent, a început să fie folosită dranița.

De altfel, sunt celebre o mulțime de biserici de lemn maramureșene care au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Acestea  sunt datate în perioada secolelor XVII-XVIII dar, conform specialiștilor, acestea ar reprezenta, de fapt, stiluri arhitectonice mai vechi cu câteva secole. Asta deoarece, în multe cazuri, bisericile erau ridicate în același loc unde mai fusese o biserică, forma arhitectonică și detaliile decorative fiind păstrate, iar reparațiile sau restaurările erau făcute treptat, prin înlocuirea unor grinzi sau a șindrilei.

O învelitoare modernă care s-ar preta acestei zone sau stil poate fi Lindab Roca Serena.

Muntenia, țara acoperișurilor în 4 ape

În Muntenia, unde condițiile climatice erau mai blânde, acoperișurile erau construite în trecut, în mare parte, din paie. Însă ceea ce e caracteristic pentru acestea este forma lor. Acoperișul de casă din Muntenia este cel obișnuit românesc în patru ape, cu două ape mai mari, situate spre fața și spre spatele casei, și cu alte două așezate lateral. Ca și în prezent, coama este paralelă cu fațada.

În Muntenia tipurile de acoperiș variază însă, în ziua de astăzi, motiv pentru care ai la dispoziție o multitudine de alegeri. Singurul criteriu recomandat: să iei în calcul stilul abordat în zona ta.

Transilvania, țara caselor săsești cu acoperișuri cu ochi

Ceea ce este foarte interesant la casele vechi, săsești din Transilvania, sunt acoperișurile cu ”ochi”, ceea ce specialiştii numesc „lucarne”, un element foarte rar de arhitectură medievală. În Sibiu, de exemplu, se mai păstrează acoperişurile cu guri de aerisire în formă de ochi. Practic, aceşti ochi sunt de fapt nişte „plămâni” ai caselor istorice, care asigură aerisirea podurilor.

Pivniţele în aceste oraşe sunt foarte apătoase şi aici nu rezistau mai ales, alimentele perisabile, cum ar fi făina, care mucegăiesc foarte repede. Şi atunci, locuitorii se foloseau de pod. Sibienii au renunţat la unul-două etaje, pentru a face acoperişuri mai înalte. Dacă intrăm în acoperişurile acestea, am putea face două mansarde etajate, una sub alta. Acolo, ei depozitau de toate: alimente, fâneţuri. Şi s-a făcut această formă, de ochi, care sunt foarte greu de făcut.

Ce acoperiș poți avea astăzi în Transilvania? Unul cu o pantă mai mare, din țiglă ceramică, obligatoriu cu ferestre de mansardă.  

Indiferent de zona din România în care ajungi, vei descoperi o variație de stiluri arhitecturale și acoperișuri și, implicit, cum a evoluat construcția caselor în țara noastră. Pentru proiectul tău însă, echipa Cover Grup Construct îți recomandă să iei în considerare arhitectura locului. Pentru asta, dispunem de o gamă variată de învelitori, fiind imposibil să nu o găsești pe cea potrivită ție.

Spor la renovat sau construit!